I <3 batrani="batrani" bucuresti:="bucuresti:" bucuresti="bucuresti" cei="cei" copaci="copaci" din="din" h1="h1" mai="mai">
Bucurestiul nu este cel mai prietenos oras cand vine vorba de spatii verzi sau de copaci. Si daca tot suntem la acest capitol, nu putem sa nu ne amintim de prostia unui primar de sector care a decojit si mutilat copacii de pe un bulevard intreg in scopul unei campanii pentru... mediu. Tot aici nu cred ca mai trebuie sa amintim de felul in care dispar peste noapte hectare intregi de spatii verzi pentru dezvoltarea unor cladiri de birouri, mall-uri sau alte constructii de acest fel.
Cu toate acestea, in mod surprinzator, in Bucuresti exista cativa copaci care au supravietuit sute de ani. Nu sunt foarte multi, cel putin din cate stim noi. Mai jos ii aveti pe cei pe care i-am descoperit.
Platanul de la Podul Cotroceni
Pe malul Dambovitei, fix langa Podul Cotroceni, se afla unul dintre cel mai mari platani pe care i-am intalnit in Bucuresti. Nu surprinde neaparat prin inaltimea sa, ci prin grosimea trunchiului, despre care se spune ca ar avea 6 metri in circumferinta. In dreptul sau au existat doua placute, una cu informatii despre varsta si grosime (care a disparut), alta pe care scrie: "Este un arbore exotic, cu inaltimi de pana la 30 m si diametre ce ajung chiar si la 2 m (Platanul de la Podul Cotroceni). O specie hibrida cu inradacinarea puternica si ramificatii laterale lungi. Arborele este rezistent la poluare".
Cu toate ca se spune ca platanii au fost adusi in Bucuresti de catre ambasadorii domnitorului Al.I.Cuza, despre platanul de la Podul Cotroceni se spune ca are o varsta cuprinsa intre 300 si 500 de ani.
O alta legenda urbana spune ca platanul de aici a supravietuit cimentarii malurilor Dambovitei si pentru ca Ceausescu a avut grija ca acesta sa nu fie taiat in timpul lucrarilor.
Din pacate, o scorbura foarte mare (folosita ca adapost de catre oamenii fara casa) din trunchiul acestuia ar putea sa duca la disparitia acestuia, daca nu este tratata.
Dudul de la Biserica Adormirea Sfantei Ana
Pe strada Batistei, in curtea Bisericii Adormirea Sfantei Ana, se afla un alt copac legendar, de acesta data un dud. Exista si o legenda in jurul acestui dud. Mahalaua de pe Batistei si biserica din lemn au luat de mai multe ori foc, dar dudul a ramas de fiecare data neatins. Acesta era si locul de joaca preferat al copiilor din mahala, dar domnitorul Constantin Brancoveanu nu lasa copii sa se urce in el. Intr-o zi domnitorul a prins un copil care se catara in dud si l-a dojenit, acesta i-a raspuns: "Lasa, Maria-ta! Dudul nostru este voinic! N-o sa traiesti nici tu, Maria-Ta, cat o sa traiasca el!". Vorbele copilului s-au adeverit, iar dudul este acum mai vechi decat multe cladiri istorice din Bucuresti.
Dudul are peste 500 de ani, ajunge la 15 metri inatime, iar in ultima vreme nu-i merge foarte bine, o scorbura cat aproape jumatate din trunchi fiind cimentata, iar ADP-ul i-a pus deja gand rau.
Platanul de pe Berzei
Un alt platan vechi de peste 200 de ani se afla pe strada Berzei. Acesta avea si o placuta care sa-i ateste vechimea, dar de cand cu lucrarile din aceasta zona, placuta a disparut.
Copacul se afla in dreptul casei in care a locuit omul de cultura Marcu Beza (1882 - 1949).
Platanul din Cismigiu
Parcul Cismigiu a fost inaugurat in 1854, cand lucrarile de amenajare a peisagistului Wilhelm Mayer, fostul director al Gradinilor Imperiale din Viena, s-au incheiat, acesta fiind insarcinat cu transformarea terenului insalubru intr-o frumoasa grădina. Nu stim daca platanii au fost plantati atunci sau se aflau aici dinainte de amenajare. Insa, inspre iesirea dinspre Sala Palatului exista un platan imens, mult mai mare decat cel de pe Berzei (cum se poate observa si din poze), despre care se spune ca ar avea peste 300 de ani, deci, mai mult decat parcul Cismigiu. Ramificatia crengilor este de-a dreptul impresionanta, iar inaltimea sa aproape ca o egaleaza pe cea a blocurilor de 9 etaje din apropiere.
Despre acest platan circula si o legenda urbana care spunea ca la baza acestuia ar fi ingropata o comoara.
Mai stiti si alti copaci batrani din Bucuresti sau in jurul carora sa existe vreo legenda urbana?
Bucurestiul nu este cel mai prietenos oras cand vine vorba de spatii verzi sau de copaci. Si daca tot suntem la acest capitol, nu putem sa nu ne amintim de prostia unui primar de sector care a decojit si mutilat copacii de pe un bulevard intreg in scopul unei campanii pentru... mediu. Tot aici nu cred ca mai trebuie sa amintim de felul in care dispar peste noapte hectare intregi de spatii verzi pentru dezvoltarea unor cladiri de birouri, mall-uri sau alte constructii de acest fel.
Cu toate acestea, in mod surprinzator, in Bucuresti exista cativa copaci care au supravietuit sute de ani. Nu sunt foarte multi, cel putin din cate stim noi. Mai jos ii aveti pe cei pe care i-am descoperit.
Platanul de la Podul Cotroceni
Pe malul Dambovitei, fix langa Podul Cotroceni, se afla unul dintre cel mai mari platani pe care i-am intalnit in Bucuresti. Nu surprinde neaparat prin inaltimea sa, ci prin grosimea trunchiului, despre care se spune ca ar avea 6 metri in circumferinta. In dreptul sau au existat doua placute, una cu informatii despre varsta si grosime (care a disparut), alta pe care scrie: "Este un arbore exotic, cu inaltimi de pana la 30 m si diametre ce ajung chiar si la 2 m (Platanul de la Podul Cotroceni). O specie hibrida cu inradacinarea puternica si ramificatii laterale lungi. Arborele este rezistent la poluare".
Cu toate ca se spune ca platanii au fost adusi in Bucuresti de catre ambasadorii domnitorului Al.I.Cuza, despre platanul de la Podul Cotroceni se spune ca are o varsta cuprinsa intre 300 si 500 de ani.
O alta legenda urbana spune ca platanul de aici a supravietuit cimentarii malurilor Dambovitei si pentru ca Ceausescu a avut grija ca acesta sa nu fie taiat in timpul lucrarilor.
Din pacate, o scorbura foarte mare (folosita ca adapost de catre oamenii fara casa) din trunchiul acestuia ar putea sa duca la disparitia acestuia, daca nu este tratata.
Dudul de la Biserica Adormirea Sfantei Ana
Pe strada Batistei, in curtea Bisericii Adormirea Sfantei Ana, se afla un alt copac legendar, de acesta data un dud. Exista si o legenda in jurul acestui dud. Mahalaua de pe Batistei si biserica din lemn au luat de mai multe ori foc, dar dudul a ramas de fiecare data neatins. Acesta era si locul de joaca preferat al copiilor din mahala, dar domnitorul Constantin Brancoveanu nu lasa copii sa se urce in el. Intr-o zi domnitorul a prins un copil care se catara in dud si l-a dojenit, acesta i-a raspuns: "Lasa, Maria-ta! Dudul nostru este voinic! N-o sa traiesti nici tu, Maria-Ta, cat o sa traiasca el!". Vorbele copilului s-au adeverit, iar dudul este acum mai vechi decat multe cladiri istorice din Bucuresti.
Dudul are peste 500 de ani, ajunge la 15 metri inatime, iar in ultima vreme nu-i merge foarte bine, o scorbura cat aproape jumatate din trunchi fiind cimentata, iar ADP-ul i-a pus deja gand rau.
Platanul de pe Berzei
Un alt platan vechi de peste 200 de ani se afla pe strada Berzei. Acesta avea si o placuta care sa-i ateste vechimea, dar de cand cu lucrarile din aceasta zona, placuta a disparut.
Copacul se afla in dreptul casei in care a locuit omul de cultura Marcu Beza (1882 - 1949).
Platanul din Cismigiu
Parcul Cismigiu a fost inaugurat in 1854, cand lucrarile de amenajare a peisagistului Wilhelm Mayer, fostul director al Gradinilor Imperiale din Viena, s-au incheiat, acesta fiind insarcinat cu transformarea terenului insalubru intr-o frumoasa grădina. Nu stim daca platanii au fost plantati atunci sau se aflau aici dinainte de amenajare. Insa, inspre iesirea dinspre Sala Palatului exista un platan imens, mult mai mare decat cel de pe Berzei (cum se poate observa si din poze), despre care se spune ca ar avea peste 300 de ani, deci, mai mult decat parcul Cismigiu. Ramificatia crengilor este de-a dreptul impresionanta, iar inaltimea sa aproape ca o egaleaza pe cea a blocurilor de 9 etaje din apropiere.
Despre acest platan circula si o legenda urbana care spunea ca la baza acestuia ar fi ingropata o comoara.
Mai stiti si alti copaci batrani din Bucuresti sau in jurul carora sa existe vreo legenda urbana?
