Please, use these pictures only for a good cause! Thank you!

Saturday, 11 August 2012

Copacii legendari ai Bucurestiului


I <3 batrani="batrani" bucuresti:="bucuresti:" bucuresti="bucuresti" cei="cei" copaci="copaci" din="din" h1="h1" mai="mai">
Bucurestiul nu este cel mai prietenos oras cand vine vorba de spatii verzi sau de copaci. Si daca tot suntem la acest capitol, nu putem sa nu ne amintim de prostia unui primar de sector care a decojit si mutilat copacii de pe un bulevard intreg in scopul unei campanii pentru... mediu. Tot aici nu cred ca mai trebuie sa amintim de felul in care dispar peste noapte hectare intregi de spatii verzi pentru dezvoltarea unor cladiri de birouri, mall-uri sau alte constructii de acest fel.
Cu toate acestea, in mod surprinzator, in Bucuresti exista cativa copaci care au supravietuit sute de ani. Nu sunt foarte multi, cel putin din cate stim noi. Mai jos ii aveti pe cei pe care i-am descoperit.
Platanul de la Podul Cotroceni
Pe malul Dambovitei, fix langa Podul Cotroceni, se afla unul dintre cel mai mari platani pe care i-am intalnit in Bucuresti. Nu surprinde neaparat prin inaltimea sa, ci prin grosimea trunchiului, despre care se spune ca ar avea 6 metri in circumferinta. In dreptul sau au existat doua placute, una cu informatii despre varsta si grosime (care a disparut), alta pe care scrie: "Este un arbore exotic, cu inaltimi de pana la 30 m si diametre ce ajung chiar si la 2 m (Platanul de la Podul Cotroceni). O specie hibrida cu inradacinarea puternica si ramificatii laterale lungi. Arborele este rezistent la poluare".
Cei mai batrani copaci din Bucuresti Cei mai batrani copaci din Bucuresti
Cu toate ca se spune ca platanii au fost adusi in Bucuresti de catre ambasadorii domnitorului Al.I.Cuza, despre platanul de la Podul Cotroceni se spune ca are o varsta cuprinsa intre 300 si 500 de ani.
O alta legenda urbana spune ca platanul de aici a supravietuit cimentarii malurilor Dambovitei si pentru ca Ceausescu a avut grija ca acesta sa nu fie taiat in timpul lucrarilor. 
Din pacate, o scorbura foarte mare (folosita ca adapost de catre oamenii fara casa) din trunchiul acestuia ar putea sa duca la disparitia acestuia, daca nu este tratata.
Cei mai batrani copaci din Bucuresti Cei mai batrani copaci din Bucuresti

Dudul de la Biserica Adormirea Sfantei Ana

Pe strada Batistei, in curtea Bisericii Adormirea Sfantei Ana, se afla un alt copac legendar, de acesta data un dud. Exista si o legenda in jurul acestui dud. Mahalaua de pe Batistei si biserica din lemn au luat de mai multe ori foc, dar dudul a ramas de fiecare data neatins. Acesta era si locul de joaca preferat al copiilor din mahala, dar domnitorul Constantin Brancoveanu nu lasa copii sa se urce in el. Intr-o zi domnitorul a prins un copil care se catara in dud si l-a dojenit, acesta i-a raspuns: "Lasa, Maria-ta! Dudul nostru este voinic! N-o sa traiesti nici tu, Maria-Ta, cat o sa traiasca el!". Vorbele copilului s-au adeverit, iar dudul este acum mai vechi decat multe cladiri istorice din Bucuresti.
Dudul are peste 500 de ani, ajunge la 15 metri inatime, iar in ultima vreme nu-i merge foarte bine, o scorbura cat aproape jumatate din trunchi fiind cimentata, iar ADP-ul i-a pus deja gand rau.
Cei mai batrani copaci din Bucuresti Cei mai batrani copaci din Bucuresti

Platanul de pe Berzei

Un alt platan vechi de peste 200 de ani se afla pe strada Berzei. Acesta avea si o placuta care sa-i ateste vechimea, dar de cand cu lucrarile din aceasta zona, placuta a disparut.
Copacul se afla in dreptul casei in care a locuit omul de cultura Marcu Beza (1882 - 1949).
Cei mai batrani copaci din Bucuresti Cei mai batrani copaci din Bucuresti

Platanul din Cismigiu

Parcul Cismigiu a fost inaugurat in 1854, cand lucrarile de amenajare a peisagistului Wilhelm Mayer, fostul director al Gradinilor Imperiale din Viena, s-au incheiat, acesta fiind insarcinat cu transformarea terenului insalubru intr-o frumoasa grădina. Nu stim daca platanii au fost plantati atunci sau se aflau aici dinainte de amenajare. Insa, inspre iesirea dinspre Sala Palatului exista un platan imens, mult mai mare decat cel de pe Berzei (cum se poate observa si din poze), despre care se spune ca ar avea peste 300 de ani, deci, mai mult decat parcul Cismigiu. Ramificatia crengilor este de-a dreptul impresionanta, iar inaltimea sa aproape ca o egaleaza pe cea a blocurilor de 9 etaje din apropiere.
Despre acest platan circula si o legenda urbana care spunea ca la baza acestuia ar fi ingropata o comoara.

Cei mai batrani copaci din Bucuresti Cei mai batrani copaci din Bucuresti Cei mai batrani copaci din Bucuresti
Mai stiti si alti copaci batrani din Bucuresti sau in jurul carora sa existe vreo legenda urbana?

Wednesday, 11 May 2011

Vestigiile Academiei Domneşti de la Sf. Sava au fost distruse


Un monument fundamental al culturii române a fost ras de pe faţa pământului. Un reper al istoriei, un document al Memoriei a încetat să existe. Anul 2011, luna aprilie, după Paşti, dispar din Bucureşti - Piaţa Universităţii - vestigiile Academiei Domneşti. Instituţii, foruri a căror misiune este protejarea patrimoniului cultural au anulat cu bună ştiinţă urmele primei noastre universităţi, datorată domnitorului Constantin Brâncoveanu. Aceste aşezăminte au reprezentat prima universitate a istoriei noastre dar şi actul fundamental al înfiinţării învăţământului în limba română, fiind loc de întemeiere a colegiului de la Sf. Sava (în anul 1818).
Prin lege, valoarea de monument istoric a fundaţiilor ansamblului Sf. Sava a fost recunoscută prin introducerea ansamblului ruinelor în Lista Monumentelor Istorice (cod B-I-m-B-17893.01). În 21 aprilie semnalam opiniei publice pericolul distrugerii vestigiilor Academiei Domneşti. Semnalam că ruinele aduse la lumină de săpăturile arheologice din Piaţa Universităţii formează un ansamblu a cărui importanţă şi potenţial de valorificare urbană ar fi oferit şansa de a înscrie capitala României, cu propriile particularităţi culturale, printre oraşele moderne ale Europei. Această şansă a dispărut!
Distrugătorii interzic unui monument important al istoriei modernizării României prezenţa în memoria urbană, interzic Memoriei accesul la reperele « întoarcerii spre luminata Europă ». Distrugând vestigiile Academiei Domneşti distrugătorii au comis o ilegalitate. Legea Monumentelor Istorice a fost încălcată: desfiinţarea unui monument istoric nu poate fi făcută în absenţa radierii monumentului respectiv din Lista Monumentelor Istorice.
Dr. Monica Mărgineanu Cârstoiu Dr. Ştefan Bâlici
Preşedinte Vicepreşedinte
Drd. Virgil Apostol
Secretar
Detalii referitoare la valoarea structurilor arheologice descoperite în Piaţa Universităţii la http://www.simpara.ro/Structuri-arheologice-din-Centrul-istoric-al-Bucurestilor-172.htm.
Pentru a face cunoscută situaţia juridică a monumentului distrus aducem următoarele clarificări:
- Desfiinţarea, distrugerea parţială sau totală, profanarea, precum şi degradarea monumentelor istorice sunt interzise şi se sancţionează conform legii (L. 422/2001, art. 11 (2)).
- Declasarea monumentelor istorice urmează aceeaşi procedură ca cea prevăzută pentru clasare. Ea este declanşată din oficiu în oricare dintre situaţiile următoare: a) descărcarea de sarcină arheologică, în cazul siturilor arheologice, conform avizului Comisiei Naţionale de Arheologie (L. 422/2001, art. 19 (3));
- Dosarul de clasare sau declasare este întocmit de serviciile deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor [...] şi se înaintează compartimentului de specialitate din Ministerul Culturii şi Cultelor [astăzi Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional] care îl analizează şi îl prezintă, după caz, Comisiei Naţionale de Arheologie şi/sau Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice spre analiză şi propuneri.
Secretarul Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice elaborează proiectul de ordin de clasare sau de declasare, pe care îl înaintează ministrului culturii şi cultelor spre aprobare (L. 422/2001, art. 13 (2));
- În privinţa procedurii de declasare sunt aplicabile prevederile art. 14 şi ale art. 17 alin. (1) (Normă metodologică din 18/04/2008 de clasare şi inventariere a monumentelor istorice, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 540 din 17/07/2008, cu modificările ulterioare, art. 21 (9)): Art. 14. - (1) Dosarul de clasare [deci şi cel de declasare] cuprinde:
4. acte administrative:
b) referatul de specialitate al serviciului public deconcentrat al Ministerului Culturii si Cultelor;
c) avizul comisiei regionale a monumentelor istorice, cu precizarea propunerii de clasare in grupa A sau, după caz, în grupa B a monumentelor istorice;
d) avizul Secţiunii de evidenţă a Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice.
- La data rămânerii definitive a comunicării de declasare sau de la data comunicării răspunsului privind neclasarea, regimul de monument istoric al bunului încetează, iar reluarea procedurii de clasare sau de declasare nu poate interveni înainte de 3 ani, în absenţa descoperirii unor elemente noi care să o justifice.
(L. 422/2001, art. 15 (6)).
În cazul Academiei Domneşti, cu excepţia eliberării certificatului de descărcare de sarcină arheologică, nici una dintre aceste etape nu a fost parcursă, deci ansamblul are în continuare statut de monument istoric.
Asociaţia „Arhitectură. Restaurare. Arheologie", adresă de corespondenţă: Bucureşti, Calea Vitan nr. 8, bl. V51, sc. 2, ap. 42, Sector 3, 031296 telefon / fax: 021-3217632 asociatie@simpara.ro, www.simpara.ro

Monday, 18 April 2011

Pista ma-tii, Ontanule...


Iar se cheltuiesc bani aiurea. Azi, vis-a-vis de blocul meu a rasarit o pista de biciclete, pe trotuar, evident, pe unde teoretic merg oameni, copii, etc...